Economist

În urma evoluţiilor nefavorabile ale economiilor dezvoltate din ultimele luni, cauzate de şocurile de pe pieţele de capital şi încetinirea constantă a creşterii economice, lumea tot mai mult se aşteaptă la o nouă fază a crizei economice, care, de această dată, ar putea începe în Europa. Încă nu a fost dată o sentinţă clară în acest sens însă deja se configurează tot mai evident concluzia: băncile sunt veriga cea mai slaba a economiilor Uniunii Europene.

Ion CHIŞLEA

Fireşte, autorităţile statelor europene vor face tot posibilul pentru a evita un colaps, următoarele câteva săptămâni fiind decisive. La ce s-ar putea aştepta, în acest context, sistemul bancar moldovenesc şi, în special, băncile subsidiare ale băncilor din Uniunea Europeană?

Erste Group îşi curăţă activele

În data de 10 octombrie, grupul austriac Erste, în portofoliul căreia se află pachetul majoritar al BCR, unicul acţionar al  BCR Chişinău, a publicat o serie de decizii strategice care au condus la o pierdere în trimestrul 3 de aproape 1,5 miliarde. Cei de la BCR Chişinău susţin că nu este vorba despre pierderi propriu zise ci de o curăţire a activelor nocive, acumulate în timp.

De altfel,  Vicecancelarul austriac Michael Spindelegger a caracterizat drept "un pas curajos" decizia Erste Group de a-şi ajusta bilanţul prin actualizarea valorii mai multor active. "Nu trebuie să ne panicăm. A fost un calcul clar pentru curăţarea bilanţului.", a menţionat el.

Detaliile din spatele acestor decizii sunt destul de interesante. Pierderile grupului din Ungaria sunt cauzate de deciziile guvernului Orban din 2010 şi 2011 precum naţionalizarea sistemului de pensii private, suprataxarea băncilor în 2010 şi mai ales controversata lege a replăţii ipotecilor în monede străine (în special franci elveţieni).

Erste a anunţat, de altfel, reducerea activităţii în Ungaria, şi a semnalat o potenţială retragere totală din cauza acestor măsuri.

Prin comparaţie, pierderile din România sunt cauzate în principal de re-evaluarea preţului ridicat plătit la achiziţia a 61.88% din BCR în Decembrie 2005. „La vremea respectivă evaluarea BCR a fost un multiplu de 5.8x capitalul propriu în timp ce achiziţia din Septembrie 2011 a încă 24.12% a fost agreată la un multiplu de 1.3x.

Pe de altă parte, în ciuda condiţiilor de piaţă dificile, manifestate în special prin nivelele ridicate şi în creştere de împrumuturi neperformante, Erste semnalează clar intenţia de a rămâne şi a continua să investească în România.”, scria zilele trecute expertul Mihnea Vasilache  pe contributors.ro.

BCR-Chişinău: strategia Erste - corectă, afacerile – profitabile

Solicitată de ECOnomist, conducerea BCR Chişinău a menţionat , că afacerile Erste Group sunt profitabile şi strategia grupului s-a dovedit a fi cea corectă pe timp de criză.

“Fiind parteneri ai economiei reale, am susţinut şi îi vom susţine pe clienţii noştri. Prin măsurile anunţate Erste Group a apucat taurul de coarne, dar aceste măsuri conferă realism şi flexibilitate pentru anii care urmează.

Măsurile adoptate de Grup nu au impact asupra rezultatelor financiare şi performanţei BCR, conducând doar la consolidarea băncii-mamă şi la reducerea costurilor de finanţare pentru BCR.”,  se spune într-un comunicat al băncii.  

„BCR este cea mai puternică bancă din România şi se bucură de susţinere totală din partea Erste Group. BCR îşi menţine deplina capacitate de a-şi susţine clienţii si îşi păstrează angajamentul de a susţine revenirea economică a României şi a Republicii Moldova precum si dezvoltarea lor viitoare. Ne aşteptăm ca mediul economic general să devină mai prietenos începând cu 2012 si pe baza unui impuls suplimentar prin derularea de investiţii în infrastructură cu finanţare acordată de către UE”.

Potrivit unor statistici oferite de bancă, pe parcursul ultimilor 3 ani, BCR Chişinău a reuşit să atragă noi clienţi, numărul acestora depăşind la finele trimestrului 2 2011 cifra de 14300 persoane juridice şi fizice, cu  23% mai mult comparativ cu sfârşitul anului 2010.

„Strategia BCR Chişinău, pentru anul 2012 va rămâne în continuare axată pe atragerea de noi clienţi, sporirea portofoliului de credite şi depozite şi lărgirea prezenţei pe piaţă, mai ales datorită implementării noilor tehnologii informaţionale şi lansării de noi produse competitive.

Vom continua să ne axăm pe stimularea investiţiilor internaţionale şi locale şi finanţarea ipotecară.”, dă asigurări conducerea băncii din Chişinău.

Mobiabancă: Nu există un impact direct al crizei din zona euro asupra activităţii noastre

Acum câteva săptămâni agenţia de evaluare financiară Moody's a revizuit ratingul grupului francez Societe Generale în scădere de la "Aa2" la "Aa3", calificând perspectiva în continuare negativă.

Situaţia grupului este incertă din cauza unor investiţii substanţiale în obligaţiunile de stat ale Greciei. Fireşte, în cazul unui default al statului elen, grupul ar putea avea de pierdut. Dificultăţile grupului francez au constituit prilejul unor speculaţii în presa autohtonă vizavi de situaţia Mobiasbancă deşi imediat după retrogradarea SG, banca moldovenească a emis un comunicat în care menţionează că nu va avea de suferit de pe urma retrogradării ratingului băncii-mamă.

Într-un comunicat emis de Mobiasbanca se spune că în contextul actual de incertitudine, de tensiuni puternice pe pieţele financiare şi de zvonuri nefondate care afectează băncile, în special Societe Generale, Grupul doreşte să comunice actualizările despre expunerile sale de credit, despre situaţia privind refinanţarea, precum şi detalizarea măsurilor prin care intenţionează să accelereze transformarea sa pentru a se adapta la noul mediu.

În comunicat se menţionează că Grupul dispune de o profitabilitate solidă în toate activităţile sale şi de o lichiditate suficientă, de fonduri şi de capital pentru a depăşi turbulenţa de pe pieţe.

Potrivit informaţiei Societe Generale rămâne profitabilă în timpul crizei şi şi-a majorat capitalul (capitalul acţionar) de la 19 miliarde euro în 2007 până la 40, 6 miliarde euro începând cu 2007. Conducerea grupului susţine că noul mediu internaţional îl impulsionează la o accelerare a transformărilor din interior.

În special, a fost decis să se concentreze mai mult pe punctele forte, pe eficienţa costurilor şi reducerea ponderii activităţilor de corporate şi investment banking, astfel Grupul va dispune 4 miliarde euro în activele afacerilor sale (+100 bp în Basel 3,Core Tier One ration în perspectiva anului 2013).

Cât priveşte Mobiasbanca, conducerea băncii afirmă că nu există nici un impact direct al crizei financiare din zona euro asupra activităţii Mobiasbancă deoarece aceasta este implicată în finanţarea exclusivă a clienţilor din Moldova. „Mobiasbancă este o companie profitabilă cu o situaţie financiară solidă şi dispune de un nivel înalt de lichiditate şi va continua să contribuie la finanţarea economiei locale, la deservirea clienţilor – persoanele fizice şi juridice, fiind alături de ei.” se afirmă în comunicat.

Eurokreditbank nu are probleme

În ce priveşte Eurocreditbank, unica bancă moldovenească cu capital majoritar grecesc, conducerea acesteia, de asemenea afirmă, că banca nu este afectată de criza din Grecia.

Conducerea băncii aduce asigurări că “grupul de acţionari greci nu este afectat de cresterea disproportională a datoriei suverane a statului elen, nu activează pe piaţa de capital şi nu operează cu Hârtii de Valoare emise de Guvernul Greciei.”

Totodată  Eurocreditbank  nu are imprumuturi de la instituţii financiare supuse riscului, generat de criza zonei euro iar capitalul băncii corespunde în prezent cerintelor BNM fata de capital minim necesar si reprezintă 166.53 mil. lei.

Sistemul bancar moldovenesc este prea puţin legat de cel european pentru a fi afectat direct

De altfel, băncile moldoveneşti, subsidiare ale unor mari grupuri bancare europene sunt suficient de autonome încât să nu fie afectate serios de problemele băncilor mamă.

Potrivit expertului financiar Sveatoslav Mihalache acest fapt le va permite acestora să evite un impact direct în eventualitatea unei crize a băncilor din zona euro. Însă, în cazul când criza nu va fi  evitată, aceasta va genera o nouă fază a crizei economice, care se va răsfrânge şi asupra economiei moldoveneşti prin reducerea remitenţelor, a exporturilor şi, implicit, a consumului.

În ce priveşte viitorul băncilor europene Mihnea Vasilache este de părere că băncile naţionale, autorităţile de supraveghere prudenţială, ministerele de finanţe şi în primul rând liderii politici trebuie să fie pregătiţi oricând să naţionalizeze, lichideze ordonat, vinde parţial, fuzioneze, injecteze capital sau să garanteze finanţarea oricărei bănci din UE.

„Pe termen mediu şi lung va apărea neîndoios un nou sistem bancar: semnificativ mai mic, mult mai conservator şi mai bine capitalizat şi respectiv, mai puţin profitabil. Până atunci însă, oricât de neplăcut şi nepopular este, băncile trebuiesc ajutate să supravieţuiască.”, conchide expertul.