Ultimele decizii adoptate de autorităţile kazahe în privinţa activelor deţinute în Kazahstan de omul de afaceri moldovean Anatol Stati, prin care acestea au fost transmise companiei de stat KazMunaygaz semnifică naţionalizarea voalată a acestora.

 O naţionalizare voalată

Compania Tristan Oil Ltd, aflată în proprietatea omului de afaceri moldovean Anatol Stati a anunţat, la 22 iulie, că ministerul kazah al Petrolului şi Gazelor (MPG) a anulat contractele de exploatare a subsolului semnate cu Kazpolmunay LLP şi Tolkynneftegaz LLP, la care Stati este acţionar majoritar.

Potrivit informaţiei difuzate, la 21 iulie 2010, ministerul a prezentat notificări formale companiilor Kazpolmunay şi Tolkynneftegaz, informându-le că a anulat contractul cu Kazpolmunay de exploatare a subsolului în cazul zăcământului Borankol şi contractul cu Tolkynneftegaz de exploatare a subsolului în cazul zăcământului Tolkyn. În notele informative se preciza că ambele zăcăminte au fost transferate în administrare fiduciară companiei de stat KazMunayGas. Totodată, compania era anunţată că şi toate instalaţiile şi infrastructura din domeniu urmează a fi transferate temporar de către Kazpolmunay şi Tolkynneftegaz în custodia KazMunayGas „până la transferul final al acestora unui nou operator”. Pentru a se conforma acestor cerinţe Kazpolmunay şi Tolkynneftegaz au avut la dispoziţie doar o zi.

După cum evoluează lucrurile, toate aceste acţiuni ale autorităţilor kazahe sunt de fapt o naţionalizare voalată a acestor active.

Cerere în Arbitraj internaţional

În aceste condiţii, compania a apelat la firma de avocatură internaţională King and Spalding din SUA, pentru ca aceasta să pregătească o cerere în arbitraj internaţional împotriva Republicii Kazahstan. Depunerea unei astfel de cereri este de aşteptat în timpul cel mai apropiat.
Acţiunile autorităţilor kazahe au dus şi la încetarea contractului de vânzare-cumpărare a Kazpolmunay şi Tolkynneftegaz semnat la începutul anului între Tristan Oil şi Cliffson Company SA. De notat că potenţialii cumpărători erau milionarii kazahi Assaubayev, care de altfel se confruntă şi ei cu grave probleme financiare şi judiciare. E adevărat că la Londra, unde le-au fost confiscate averi şi active în valoare de 500 milioane de dolari SUA.
 
În acelaşi timp în presa din Kazahstan a apărut o informaţie precum că ministrul kazah al Petrolului şi Gazelor Sauat Mynbayev ar fi declarat că a semnat la 22 iulie un ordin de reziliere a contractului cu Tolkynneftegaz privind construcţia uzinei de prelucrare a gazelor, aceasta urmând a fi transmisă în gestiune temporară companiei de stat KazMunayGas. Uzina urma să aibă o capacitate de 7 milioane de  metri cubi pe zi (2,5 miliarde pe an), iar investiţia preconizată era de circa 320 milioane de dolari. Autorităţile kazahe susţin că în uzină s-au investit doar 165 milioane de dolari, în timp ce administraţia Tristan Oil vorbeşte despre investiţii de peste 200 milioane de dolari. Finalizarea construcţiei uzinei era programată în septembrie 2009, dar termenul a fost amânat de Tolkynneftegaz din cauza dificultăţilor de finanţare şi litigiilor apărute în relaţia cu autorităţile kazahe.

Artur Lungu, vicepreşedinte executiv şi director financiar al Tristan Oil Ltd, a confirmat toate aceste acţiuni ale autorităţilor kazahe. Totodată luni, 26 iulie managementul şi deţinătorii de obligaţiuni ale companiei au desfăşurat o consfătuire în acest sens.

Protecţia intereselor cetăţenilor şi agenţilor economici din Moldova, este o prioritate a Guvernului

Igor Volniţchi, purtător de cuvânt al prim-ministrului Vlad Filat ne-a declarat că Guvernul a luat act de această intenţie a autorităţilor kazahe. „Ştirile despre posibila naţionalizare a activelor ASCOM din Kazahstan au trezit îngrijorarea Guvernului, or protecţia intereselor cetăţenilor şi agenţilor economici din Republica Moldova este o prioritate a Guvernului, care a fost inclusă şi în programul de guvernare”.

Totodată, Igor Volniţchi a menţionat că Guvernul va solicita autorităţilor kazahe să respecte interesele ASCOM Grup în conformitate cu legislaţia Kazahstanului şi a cutumelor cu relevanţă în domeniu.

Guvernul Republicii Moldova va interveni ori de câte ori va fi nevoie pe lângă partenerii economici pentru a nu se admite discriminări şi injustiţii în raport cu cetăţenii şi agenţii economici moldoveni, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului.

Contactaţi de noi mai mulţi jurişti au susţinut că există şanse minime ca omul de afaceri moldovean să-şi poată recupera afacerile din Kazahstan. Totodată unul din jurişti a sugerat că o soluţie ar fi fost apelarea la CEDO, dar şi aici este o problemă. Kazahstanul nu este membru al Consiliului Europei şi nu a ratificat Convenţia Europeană a drepturilor Omului. Altfel spus altă soluţie decât arbitrajul internaţional pare să nu mai existe.

Curios este că KazMunayGas, în gestiunea căreia au fost transmise activele lui Stati din Kazahstan deţine controlul asupra a cel puţin două companii din Republica Moldova. Este vorba de Rompetrol-Moldova şi Moldintergaz, a căror acţionar majoritar este prin intermediul companiei române Rompetrol.

Anterior Anatol Stati l-a acuzat pe ex-preşedintele Vladimir Voronin că a adus companiilor sale un prejudicii de circa 1,55 miliarde de dolari, prin faptul că ia defăimat activitatea sa printr-o scrisoare din 6 octombrie 2008 adresată preşedintelui kazah Nursultan Nazarbaev.

Menţionăm că activele deţinute de cele trei companii din Kazahstan ale familiei Stati (Tolkynneftegaz, Kazpolmunay şi Tristan Oil) erau estimate la peste un miliard de dolari, iar valoarea investiţiilor realizate depăşea la mijlocul anului trecut cota de 930 milioane de dolari.

P.S.

De notat că şi alte companii petroliere internaţionale se confruntă cu probleme juridice în cazul activităţilor din Kazahstan. Astfel la 23 iulie, grupul Shell a fost „forţat” să accepte participarea companiei de stat KazMunayGaz pe bază de paritate, la The North Caspian Project care este cel mai mare proiect de extracţie a hidrocarburilor din lume din ultimii 40 de ani. În cadrul acestui proiect urmează a fi explorate cel puţin patru zăcăminte importante din nordul Mării Caspice, inclusiv Kashagan, cu un potenţial total de 7-9 miliarde barili de petrol.