Economist



De sărbători, la Lăpușna

Sărbătorile de iarnă se apropie cu pași iuți iar feeria de revelion se lasă peste Moldova. În codrii Lăpușnei această atmosferă este foarte expresivă. Aici, în ținutul, în care fiecare al patrulea km pătrat este acoperit de codri, iar vestigiile istoriei sunt pretutindeni, peisajele de iarnă sunt spectaculare. Două dintre cele mai mari rezervații din țară sunt în preajmă: rezervația peisajistică ”Pădurea din Hîncești”, care după suprafață depășește renumita rezervație ”Codri”, dar și cea mai mare rezervație de plante medicinale (în pădurea de la Logănești). La fel, în raza de maxim 30 km de la Lăpușna găsim două izvoare cu apă minerală (Nemţeni, mănăstirea Hâncu) care în diferite perioade au fost captate şi îmbuteliate sub mărci cunoscute. 

Cei pasionați de istoria ținutului pot găsi vetre medievale în majoritatea localităţilor rurale, care s-au păstrat până azi. La Stolniceni se găseşte una dintre cele mai mari cetăţi geto-dacice din pământ (sec.IV-III î.e.n.). Cercetările arheologice au descoperit mai multe elemente ale culturilor popoarelor autohtone precum şi ale celor migratoare. La Lăpuşna s-a conservat partea subterană a unei vechi reşedinţe domneşti de la „vama de pe Marele drum moldovenesc”. Astfel, în centru satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din sec. XVII.

Totodată, trebuie de remarcat că în localităţile de aici s-au născut sau au activat mai multe personalităţi de cultură, istorie, ştiinţă: Mitropolitul Antonie Plămădeală, boierul Mihalcea Hâncu, prinţul armenilor Manuc Bei, academicianul Ungureanu, boierul Leonardo, ş.a. 

Proiectul UE transfrontalier ”Reabilitarea Curții Domnești Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)” întregește imaginea unei noi destinaţii pe harta turistică a Republicii Moldova. 

În destinația turistică Lăpușna și pe o rază de cel mult 30 km găsim un număr de localități codrene cu o mulțime de atracții interesante pentru a fi vizitate într-o călătorie de o zi: Şipoteni, Paşcani, Secăreni, Pervomaiscoe, Crasnoarmeiscoe, Boghiceni, Bujor, Mireşti, Căţeleni, Oneşti şi Ivanovca. Majoritatea localităţilor sunt vetre medievale, care au aparţinut boierilor Hâncu şi Leonardo. În s. Oneşti, până în 1940 a existat o colonie germană, iar câteva localităţi – Ivanovca, Tălăieşti şi Crasnoarmeiscoe sunt sate populate preponderent de ucraineni. 

De la Lăpușna se poate merge în două direcţii:

• Lăpuşna-Şipoteni-Paşcani-Secăreni (15 km).

• Lăpuşna-Crasnoarmeisc-Boghiceni-Oneşti-Bujor (20 km).

Pe primul traseu găsim câteva sate ascunse dar care merită să fie vizitate:

Comuna Lăpuşna este cea mai mare localitate din zonă şi de aici pornesc toate drumurile spre centrul raionului. În perioada medievală la Lăpuşna pe „Drumul mare moldovenesc”, ce lega Crimeea de ţările Europei centrale, se lua vamă. De atunci din sec. XV s-au păstrat hrubele fostei Curţi Domneşti. Satul Lăpuşna este una din cele mai vechi aşezări de pe teritoriul Moldovei, fiind  pomenită pentru prima dată într-un document emis de Alexandru cel Bun (1429). Lăpuşna la mijlocul sec. XVI a fost Curte Domnească şi este considerat locul de baştină a domnitorului Moldovei Alexandru Lăpuşneanu. În mijlocul satului se înalţă biserica „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil”, care întruneşte mai multe elemente ale lăcaşelor de cult din Ţara Românească, caracteristice sec. XV-XVI. Pe teritoriul satului se află mai multe beciuri şi hrube medievale (sec. XV), legate de mai multe legende şi evenimente istorice. La ieşire din sat, spre Paşcani, sunt câteva lacuri, pe o lungime de 2 km, care formează un peisaj deosebit.

Satul Paşcani păstrează tradiţiile şi obiceiurile străvechi, iar localnicii sunt bucuroşi de oaspeţi la toate manifestările culturale (Duminica Mare, şezători, Hramul satului, etc). Locuri pitoreşti sunt multe şi se numesc aşa cum le-au lăsat bătrânii: Coasta Satului, Molodnic, izvorul lui Miron, Răzeşeasca, Tufele Roşii. Lângă pădure (zona Molodnic) în deal se înalţă un stejar secular, care se zice că este din perioada lui Alexandru cel Bun. În sat funcţionează un mic muzeu etnografic, se află în incinta şcolii şi reprezintă o colecţie de obiecte de uz casnic, port tradiţional din sec. XIX-XX şi câteva icoane vechi. 

Satul este localitatea de baştină a omului politic V. Mămăligă (Malâghin), care la mijlocul sec. XIX a condus mişcarea de eliberare naţională a insulei Lombok din Indonezia. 

Satul Pereni (1521) din comună este aşezat la poalele codrului pe versanţi în formă de amfiteatru. În partea de sus curg două izvoare, care formează râuleţul Şipotul – afluentul de stânga al Lăpuşniţei. În mijlocul satului se înalţă biserica „Schimbarea la Faţă”, care are structura unei mici catedrale, numită în popor „şi jumătate de sobor”. Biserica a fost înălţată în 1685 ca schit al mănăstirii Hâncu. În subsolul bisericii se găsesc câteva tuneluri.

Satul Secăreni este un sat vechi medieval, atestat încă din 1461, fiind o perioadă de timp în posesia boierului Hâncu. În prezent aici este amenajat un parc dendrologic (din 2005) pe 15 ha, colecţia căruia cuprinde 61 de specii de arbori şi arbuşti, inclusiv specii rare – arţar, tei, nucul negru, stejarul roşu. Parcul este organizat pe 11 alei, îngrijite personal de primarul satului. Locurile vechi din sat sunt Stratu, Şoşu, Zeicu. În comună sunt câteva lacuri pitoreşti.

Un alt traseu, chiar dacă este parcurs în grabă de tranzitarii vamei Leușeni, merită sa fie parcurs mai cu îngăduială pentru a putea admira niște localități de basm:

În Crasnoarmeiscoe predomină populaţia de origine ucraineană, în perioada interbelică aceasta se numea Geamăna. Localnicii îşi păstrează tradiţiile locale, iar ansamblul etno-folcoric „Ucrainca” deseori participă la manifestări culturale regionale. Satul Tălăieşti surprinde prin coloritul etnic ucrainean, expresiv în special în arhitectura caselor.

De mai mulţi ani în Boghiceni se vorbeşte despre aşa numita Vistierie sau altfel spus Beciul Turcului. Legenda spune că aici turcii au ascuns o cantitate mare de aur şi obiecte de preţ. Beciul se găseşte într-un hârtop şi dă într-un izvor cu maluri pietruite ca să nu se prăbuşească. Stanişte, cum e numită zona, este probabil vatra satului Boghiceni, loc bine ferit de ochii lumii şi dosit de calamităţile naturale. Lângă Beciul Turcului se află şi cimitirul vechi cu o fostă biserică din lemn, morminte, cruci şi inscripţii din sec. XIX – începutul sec. XX.

În partea de nord a satului se află un monument al naturii – Lunca Seculară din plopi seculari, ce se întinde pe o suprafaţă de 2,5 ha. De luncă e legată şi legenda balaurului, care ataca oamenii ce veneau în luncă cu rele intenţii. Acest loc mulţi ani a fost protejat şi îngrijit de dinastia boierilor locali Leonardo. În sat s-a păstrat casa în care a locuit savantul viticultor academicianul V. Ungureanu. Nu departe se înalţă biserica „Sf. Ap. Petru şi Pavel” construită între anii 1850-1873 sub patronatul boierului Leonardo. La timpul său boierul avea moşii întinse, un conac şi două fabrici de producere a alcoolului. 

Satul Oneşti, deşi este atestat la sf. sec. XVI drept sat de moldoveni, din sec XIX şi până în anul 1940 a fost locuit compact de colonişti germani, care l-au părăsit în perioada sovietică. Localitatea este vestită prin faptul că o parte însemnată a locuitorilor practică de mulţi ani creşterea legumelor. În pădurea din sat se organizează vânătoare de iepuri şi mistreţi. La ieşirea din sat, spre pădure sunt câteva lacuri bine amenajate. 

Satul Bujor este situat în imediata apropiere de traseul Hânceşti-Leuşeni. La intrare în sat, pe o suprafaţă de 46 ha, se întinde „Lacul din Jos”. În perioada estivală este locul de cuibărit pentru câteva familii de lebede, oferind astfel o privelişte de neuitat locuitorilor şi vizitatorilor localităţii. În preajma lacului, lângă drum creşte un păr secular. În partea de nord, înconjurată de 8 răstigniri, se înalţă biserica satului, care datează cu anul 1778. 

Fluxul de călători tranzitari pe aici depăşeşte jumătate de milion în fiece an. În mare parte aceştia traversează hotarul la Leuşeni, dar din păcate în graba lor nu se opresc pentru o clipă, pentru a vedea o lume aparte a satelor din Codrii Lăpușnei.

Viorel Miron

Last modified on

Toate drepturile rezervate. Preluarea materialelor plasate pe site poate fi facuta doar cu acordul administrației.

Top Desktop version