Economist



Asistența UE pentru suport bugetar nu mai vine. De unde va lua Guvernul bani


Conform scenariului scontat pentru anul 2017, veniturile și cheltuielile Bugetului Public Național se majorează cu 1,26 miliarde de lei, cheltuielile cresc cu 1,14 miliarde iar deficitul bugetar se reduce cu 125,4 milioane lei. Așa cum suportul macrofinanciar din partea UE pentru acest an nu va mai veni, Guvernul va împrumuta prin emiterea de VMS-uri cu 818 milioane de lei mai mult.

 

Ministerul Finanțelor a publicat pe site-ul guvernului pentru consultări publice Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2017.

Drept temei pentru reestimarea veniturilor bugetului de stat au servit încasările la impozite și taxe înregistrate în opt luni ale anului curent. Guvernul a obținut în această perioadă venituri în bugetul public  mai mari cu 541,7 milioane de lei. 

Deși încasările din impozite și taxe au fost mai mari cu 2,15 miliarde lei, la granturi se estimează diminuări de 1,85 miliarde lei. . 

Reieșind din nivelul de executare a veniturilor bugetului de stat în opt  luni ale anului curent și având la bază evoluția unor indicatori macroeconomici, estimările privind bugetul de stat arată sporiri ale veniturilor din unele surse cu  2,93 miliarde lei și  diminuări la alte capitole în sumă de 2,39 miliarde lei.

De unde au crescut veniturile bugetare

Principalele majorări  se datorează sporirii veniturilor din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate grație accelerării ritmurilor de creștere a importurilor mai mari de două ori față de cele luate în calcul la proiectul bugetului – 18,1% față de 9% respectiv. Datorită importurilor, intrările la buget vor fi mai mari cu 640,9 milioane lei. 

De asemenea, din impozitul pe venitul persoanelor juridice încasările vor crește cu 534,4 milioane lei. 

O altă majorare spectaculoasă vine din sporirea  veniturilor din accizele la autoturismele importate.  De fapt este vorba despre încasările  obținute de la importul autoturismelor care au fost introduse în țară până la 1 noiembrie 2016. Deși în buget se planificau intrări de 100 milioane de lei din această sursă, în realitate s-au acumulat   431,1 milioane lei.

Și activitatea pe interior a Fiscului a adus intrări suplimentare la buget. Numărului plătitorilor TVA a crescut cu circa 8%. A sporit și valoarea livrărilor impozabile la cota standard. Drept urmare, sumele provenite din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova s-a majorat cu 342,2 milioane lei.  

Datorită creșterii volumului importurilor la unele produse petroliere, volumul accizelor respective  au crescut cu 199,6 milioane lei. 

Și majorarea ritmurilor de creștere a comerțului exterior față de cele prognozate a adus de asemenea o sporire cu 213,2 milioane lei a taxelor din exporturi. 

Veniturile generate de întreprinderile de stat au fost mai mari cu 122,8 milioane lei iar impozitul pe venitul persoanelor fizice datorat creșterii salariului mediu lunar pe economie au fost mai mari cu 105,4 milioane lei. 

Și majorarea amenzilor odată cu modificarea coeficientului de calcul al acestora de la 20 lei la 50 lei și intensificarea controalelor au adus venituri suplimentare la buget de  102,8 milioane lei. 

Alte veniturile sunt sub așteptări

Principalele tipuri de venituri, la care se estimează diminuări, sunt majorarea restituirilor la TVA și accize cu 250,9 milioane lei, datorate creșterii ritmurilor exporturilor . 

Interzicerea unor jocuri de noroc a diminuat volumul taxelor de licență pentru aceste activități cu 98 milioane lei. 

Majorarea cotelor accizelor la produsele din tutun a contribuit la reducerea volumelor de import și de producere autohtonă a produselor din tutun ceea ce a condus la reducerea volumului încasărilor la rubrica respectivă  cu 88,1 milioane lei.

Totuși, cea mai mare pierdere pentru buget o reprezintă neintrarea unui șir de  granturi externe pentru susținerea bugetului, estimate în total la 1,589 miliarde lei. 

 Și cheltuielile bugetare  vor spori

Totuși, pornind de la estimările la venituri, cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 416,2 milioane lei sau cu 1,1 la sută față de cele aprobate în buget, suma anuală precizată la cheltuieli fiind de 37, 797 miliarde lei.

Mijloacele alocate pentru serviciile de stat cu destinație generală vor crește cu 368,5 milioane lei iar pentru ordinea  publică şi securitate naţională – cu 166,2 milioane  lei.

De asemenea, vor fi majorate cheltuielile pentru ocrotirea sănătății - cu  67,1 milioane lei și pentru  învăţământ – cu 159,8 milioane lei.

În schimb, vor fi reduse alocările pentru Gospodăria de locuințe cu 191,8 milioane lei. 

Va avea de suferit fondul de dezvoltare regională, banii preconizați să ajungă în acest fond fiind redistribuite la alte cheltuieli. Nu vor veni și unele sume în contul proiectelor finanțate din surse externe din cauza neîndeplinirii unor condiții stipulate în acordurile de finanțare.

De această prevedere vor avea de pierdut cel mai mult proiectul de alimentare cu apă in regiunea Nord , care nu va primi 142,5 milioane lei și proiectul ”Construcția locuințelor sociale II”, care va primi cu  43,2 milioane lei mai puțin.

Și transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale pentru prestațiile sociale vor fi reduse cu 81,7 milioane lei. Autoritățile explică această reducere prin diminuarea numărului beneficiarilor de suport financiar de stat pe parcursul anului.

Statul se va împrumuta pe intern  pentru finanțarea deficitului bugetar

Amânarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii Europene va avea un impact nemijlocit asupra finanțării deficitului bugetar. Sumele împrumuturilor externe vor scădea cu 2,43 miliarde de lei, dintre care cu 860 de milioane din contul împrumuturilor pentru susținerea bugetului și cu 1,57 miliarde lei - din contul împrumuturilor destinate proiectelor finanțate din surse externe. Vor fi reduse recreditările pentru modernizarea Căii Ferate – cu 540,9 milioane lei, nu vor mai veni 447,6 milioane lei bani din creditul polonez și 200 milioane pentru proiectul Livada Moldovei. De asemenea, finanțări importante nu vor primi Termoelectrica - 87,6 milioane  lei și Moldelectrica -70,7 milioane lei. 

De remarcat că și veniturile din privatizare vor fi mai mici cu 94 milioane  lei.

În schimb, în suma totală a împrumuturilor pentru suport bugetar a fost inclusă a treia tranșă a împrumutului din partea Guvernului României, în sumă de 40 milioane euro. Concomitent, a fost exclus împrumutul pentru operațiuni pentru politicile de dezvoltare din partea Băncii Mondiale 30 milioane de dolari, care se preconizează a fi debursat în anul 2018. 

Și intrările din împrumutul în cadrul acordului de Asistență macrofinanciară în sumă de 40 milioane euro au fost transferate integral pentru anul 2018. Ministerul Finanțelor explică acest lucru prin procedurile de durată de aprobare a acordului de către autoritățile Republicii Moldova. 

De remarcat că, datorită precizării termenelor rambursării unor  împrumuturi externe și a fluctuației cursului de schimb, în acest an vor fi alocați pentru deservirea datoriei externe 338,2 milioane lei mai puțin. 

În final, suma ce nu va ajunge pentru finanțarea deficitului bugetar, va fi obținută prin majorarea emiterii Valorilor Mobiliare de Stat. Guvernul preconizează să împrumute astfel cu 818 milioane de lei  mai mult față de suma aprobată în buget.

 

Toate drepturile rezervate. Preluarea materialelor plasate pe site poate fi facuta doar cu acordul administrației.

Top Desktop version