Economist



Cum justiţia moldovenească pune pe spatele contribuabililor o datorie de 100 de milioane


Justiţia moldovenească transferă pe spatele contribuabililor o datorie de aproape 100 de milioane de lei faţă de Banca Socială 

Două decizii judecătoreşti au absolvit compania Azolux din Chişinău de a rambursa credite în valoare de peste 95 milioane de lei, contractate în 2010-2012 de la Banca Socială, bani care în ultimă instanţă vor trebui restituiţi Băncii Naţionale din Bugetul de Stat. 

Ion CHIŞLEA

Ancheta efectuată de către concernul Kroll pentru a da de urmele banilor scoși din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank la finele lunii noiembrie 2014 este încă în derulare, nefiind deocamdată făcute publice rezultatele că acestea ar fi reușit să recupereze ceva din cei 13,7 miliarde de lei scoşi atunci din băncile respective şi, ulterior, din ţară. În prezent, investigaţia se află abia în prima sa etapă şi va dura ceva timp până am putea vorbi despre rambursarea unei părţi a banilor respectivi.

Lichidatorii au rambursat 538 de milioane la BNM şi promit încă cel puţin un miliard

Pe de altă parte, în urma lichidării celor trei bănci, inițiată la 16 septembrie 2015, comisiile de lichidare formate din angajații Băncii Naționale ar trebui să acumuleze peste un miliard de lei, bani pe care să-i obțină din vânzarea gajului pentru celelalte credite nerambursate (altele decât cele prin care a fost comis jaful din 2014) și din vânzarea proprietăților celor trei bănci. 

Pe măsura acumulării, acești bani sunt transferați către Banca Națională pentru a stinge parţial creditul de 14,5 miliarde de lei oferit de aceasta celor trei bănci la sfârșitul lui 2015 – începutul lui 2016. 

Viceguvernatorul BNM Ion Sturzu menționa în cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe din 10 februarie 2016 că, la începutul lunii februarie, lichidatorii reuşiseră să restituie 538 de milioane lei din creditul acordat de BNM. De asemenea, Sturzu spunea că a fost achitată o dobândă de 9 milioane de lei. 

Totodată, el menționa că, potrivit estimărilor făcute de lichidatorii acestor trei bănci, în cazul celui mai pesimist scenariu vor reuși să încaseze încă circa un miliard de lei, referindu-se la vânzarea activelor pasibile comercializării.  

Rambursarea „miliardului” furat este deocamdată la nivel de ipoteză

Cu referire la investigația companiei Kroll la cele trei bănci, Sturzu a declarant că „o mare pare din acest împrumut (banii scoși în luna noiembrie din cele trei bănci și acoperiți cu creditul acordat de BNM) va fi restituită prin asigurarea perceperii forțate de la acele persoane care au însușit în mod fraudulos banii de la cele trei bănci”.

Deocamdată opinia publică este destul de sceptică în ce privește recuperarea acelor bani. Mai mult, există semnale că și recuperarea celorlalte credite, ce nu au nicio legătură cu jaful din noiembrie 2014, este sub semnul întrebării. 

Vineri, 19 februarie, avocatul Ion Dron a anunțat într-o conferință de presă cum unii debitori obțin prin judecată ca creditele contractate de la băncile lichidate să fie calificate drept nule. Cu alte cuvinte, să fie anulat temeiul juridic în baza căruia debitorii au contractat creditele respective, au utilizat banii, însă sunt absolviţi de obligaţia de a rambursa sumele restante ale acestora.

Compania Azolux cere anularea contractelor pe creditele deja folosite

Un exemplu elocvent în acest sens este şi cazul societăţii cu răspundere limitată Azolux din Chişinău, care a fost absolvit de instanţa de judecată de a mai rambursa Băncii Sociale sumele restante din trei credite contractate în 2010 şi 2012 de la această bancă. 

În baza contractului din 9 iunie, 2010 Azolux a contractat un credit de un milion de dolari de la Banca Socială, în baza altui contract, din 12 august 2010, au mai fost contractaţi 563799 de dolari şi 5 milioane de lei iar în baza unui contract de credit, încheiat la 16 ianuarie 2012, debitorul a obţinut un credit în valoare de 16,5 milioane de lei.  

Astfel, în total, în baza celor trei contracte, Azolux a împrumutat de la Banca Socială credite în valoare de 1,564 milioane de dolari şi 21,5 milioane de lei.

În momentul contractării creditelor respective, administrator al societăţii era Mihail Andronic, iar unicul asociat al societăţii era Ruslan Panfile, tot el contabil al întreprinderii. Deşi nu există documente care să confirme afilierea, există relaţii destul de strânse între compania Azolux şi vinăria Migdal P. Cel puţin aceasta şi-a oferit deseori în gaj proprietăţile pentru asigurarea creditelor Azolux. Potrivit unor surse, proprietarul Migdal P, Grigore Panuş, care a fondat în 2008 societatea Azolux împreună cu un asociat minoritar, ar fi în continuare proprietarul de facto al acesteia. Totuşi trebuie de menţionat că nu există documente care să confirme acest fapt. 

Potrivit istoriei oficiale a Azolux, la începutul lui 2015, unicul proprietar al companiei era deja cetăţeanul Alexandru Gheaur din satul Pănăşeşti, raionul Străşeni, nepotul lui Panuş. 

Odată devenit proprietar, Gheaur a început o activitate febrilă pentru a obţine dreptul de a nu mai rambursa creditele contractate anterior de la Banca Socială. În plus, acesta a contestat în judecată şi contractele de gaj încheiate anterior cu banca. 

La 9 martie 2015, Gheaur depune o cerere de chemare în judecată a Azolux pe motiv că aceasta a încheiat contracte de credit cu Banca Socială încălcând procedurile şi prejudiciind astfel drepturile sale ca proprietar. 

În cerere el invocă faptul că adunarea generală a asociaţilor, care este organul suprem de conducere al societăţii cu răspundere limitată, n-a luat o decizie privind încheierea contractelor de credite cu Banca Socială. S-ar fi decis doar solicitarea creditelor de la bancă pentru a fi analizate condiţiile înaintate de aceasta şi eventuala oportunitate a încheierii contractelor de credit. „Dar nici într-un caz n-a fost adoptată hotărârea privind încheierea unor asemenea contracte”, se menţionează în cerere. Logica acestei formulări se axează pe faptul că administratorul companiei n-ar fi primit undă verde de la adunarea generală a asociaţilor pentru a contracta creditele respective, ci doar pentru a examina oportunitatea contractării lor. Cu alte cuvinte, Mihail Andronic, administratorul de atunci al întreprinderii, ar fi acţionat de capul lui fără acordul asociatului, în acel moment Ruslan Panfile. 

Acest argument a fost demontat din start de reprezentanţii Băncii Sociale. Juriştii băncii au calificat drept neîntemeiată reclamaţia proprietarului Azolux, or deciziile de solicitare a creditelor au fost luate cu bună ştiinţă la adunarea acţionarilor unde preşedinte era administratorul companiei Mihail Andronic, iar participant, unicul asociat Ruslan Panfile, în acel moment şi contabil al SRL Azolux. Ţinând cont de funcţia lui Panfile, toate operaţiunile de creditare au fost gestionate de către el care în calitate de contabil nu putea să nu ştie că a primit acei bani contrar voinţei lui sau cu încălcarea deciziilor adunării. 

Totuşi noul proprietar al Azolux, Alexandru Gheaur, a invocat unele lacune în procesul de contractare a creditelor respective şi a decis, bazându-se pe ele, să se eschiveze de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale faţă de Banca Socială. De remarcat că toate aceste acţiuni erau întreprinse deja în perioada când banca era administrată de Banca Naţională şi se presupunea că va fi lichidată. 

Prima instanţă respinge cererea de anulare

Ţinând cont de evidenţa faptului că proprietarul din 2010-2012 al SRL Azolux, Ruslan Panfile, fiind şi contabilul societăţii, a fost conştient de creditele contractate, judecătoarea Jomiru-Niculăiţă de la judecătoria Râşcani din Chişinău a respins în şedinţa din 10 iulie 2015 ca neîntemeiată cererea depusă de Gheaur privind nulitatea contractelor de credit. Acesta a atacat însă această decizie la Curtea de Apel, care, în şedinţa din 25 noiembrie 2015, a casat integral decizia judecătoriei Râşcani şi i-a dat câştig de cauză lui Gheaur. Instanţa, în componenţa judecătorilor Victor Pruteanu, Ludmila Popova şi Ana Gavriliţă, a declarat drept nule cele trei contracte de credit. 

Drept urmare a deciziei respective, fiecare parte trebuie să restituie tot ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii restituirii este obligat să plătească contravaloarea prestaţiei. 

S-a folosit de banii băncii pe gratis

Azolux a primit de la Banca Socială, conform celor trei credite, 1,564 milioane de dolari şi 21,5 milioane de lei. Până în 2015 aceasta a rambursat 565 799 dolari şi 10,3 milioane de lei cu titlul de restituire a creditului, 604 363 dolari şi 7,95 milioane de lei în calitate de dobânzi şi 12028 dolari şi 232 mii lei cu titlul de comisioane. În total, Azolux a achitat Băncii Sociale suma de 1,182 milioane de dolari şi 18,49 milioane de lei. Toate aceste sume au fost contabilizate de către judecători drept rambursarea sumei acordate iniţial. Azolux trebuie să mai întoarcă încă 381 607 dolari şi peste trei milioane de lei pentru ca părţile să fie aduse în poziţia iniţială. Altfel spus, instanţa a obligat Banca Socială să accepte că Azolux s-a folosit gratis timp de aproape şase ani de mijloacele instituţiei. Bineînţeles că decizia judecăţii a făcut tranzacţiile respective generatoare de pierderi, or banii într-o bancă trebuie să aducă profit. În plus, inflaţia de anul trecut a redus considerabil valoarea de facto a sumelor acordate în lei.

Cere şi anularea contractelor de gaj

Însă povestea nu se încheie aici. Pe lângă anularea celor trei contracte de credit, Alexandru Gheaur a solicitat şi anularea a şase contracte de gaj, care trebuia să asigure rambursarea de către Azolux a banilor contractaţi prin nouă contracte de credit. Şi de această dată el a argumentat cererea prin încălcarea procedurii de depunere în gaj a bunurilor imobile invocând iarăşi aceeaşi lipsă a deciziilor în acest sens a adunării generale a asociaţilor SRL Azolux. Adică a aceluiaşi Ruslan Panfile, care, în calitatea sa de contabil al întreprinderii, a fost la curent cu toate creditele şi gajurile care asigurau rambursarea lor. La 12 octombrie, cererea sa este satisfăcută şi judecătoarea Nina Arabadji de la judecătoria Râşcani declară cele şase contracte de gaj drept nule.

În final, Azolux nu riscă nimic dacă nu restituie banii datoraţi Băncii Sociale conform contractelor de credit, or odată declarate nule contractele de gaj, banca nu mai poate pretinde la confiscarea proprietăţilor gajate. Nu este greu de dedus faptul că Azolux urmăreşte anume acest scop: să nu întoarcă sumele restante din creditele luate de la Banca Socială. În caz contrar, ce rost ar mai fi avut să piardă timp şi bani pentru anularea contractelor de gaj?

Prejudicii de aproape 100 de milioane de lei

De menţionat că, în perioada 6 iunie 2010 – 10 aprilie 2014, Azolux a contractat în total de la Banca Socială nouă credite în valoare de 2,564 milioane de dolari şi 47,55 milioane de lei, care au fost asigurate cu cele şase acorduri de gaj. La 13 octombrie 2015, datoria Azolux faţă de Banca Socială pentru aceste credite era de 1,745 milioane de dolari şi 36,4 milioane de lei. În plus, restanţele la achitarea dobânzilor erau de 159 mii de dolari şi 4,24 milioane lei. În total, este vorba despre 95,37 milioane de lei. 

Dacă până la urmă deciziile judecătoreşti privind anularea acestor credite nu vor fi schimbate în instanţele superioare, aceşti bani ar urma să fie rambursaţi în contul creditului acordat Băncii Sociale de către BNM din buget, adică de către cetăţenii Republicii Moldova.  

Banca Naţională ia atitudine peste trei luni

Deşi a fost la curent cu deciziile judecătoreşti care ar putea priva Banca Socială de venituri de peste 95 milioane de lei, Banca Naţională n-a întreprins timp de trei luni nicio acţiune concretă în vederea protejării intereselor băncii în proces de lichidare aflată în întregime sub gestiunea angajaţilor BNM. 

Întâmplător sau nu, doar cu o zi înainte ca avocatul Dron să convoace conferinţa de presă, banca centrală a adresat o scrisoare Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Consiliului Superior al Magistraturii prin care i-a sesizat despre cazul Azolux. 

„Aceste decizii, pe care le considerăm neîntemeiate, nu doar diminuează considerabil capacitatea BC „Banca Socială” S.A. de a rambursa creditul de urgenţă dar şi creează un precedent extrem de periculos pentru sectorul financiar bancar al Republicii Moldova”, se menţionează în scrisoare.

Last modified on

Toate drepturile rezervate. Preluarea materialelor plasate pe site poate fi facuta doar cu acordul administrației.

Top Desktop version