Economist



În vacanță – la Hâncești!


Așa cum în această săptămână este vacanța de toamnă a elevilor, iar timpul de afară mai prinde ultimele raze din toamna galben-roșie, o călătorie de câteva ore în codrii Lăpușnei este o foarte bună opțiune pentru a cunoaște niște locuri superbe. Vă prezentăm o zonă turistică la doar 30 minute de la Chișinău, unde un sfert din teritoriu este codru, iar fiecare localitate are o vatră medievală. Este vorba despre raionul Hâncești!

Raionul Hânceşti este situat în partea de centru a țării, în zona Codrilor și cuprinde 4,6% din teritoriul Republicii Moldova. Centrul rezidenţial este or. Hânceşti, care este situat la o distanţă de 35 km de capitală. Cu 63 de localităţi ascunse de un relief colinar cu înălţimi cuprinse între 100 şi 350 m și străbătut de râurile Prut, Lăpuşniţa și Cogâlnic, raionul este unul dintre cele mai mari de la noi. Numărul de locuitori este de 119,4 mii persoane, fiind la acest indicator pe locul III în ţară.

Raionul Hânceşti este traversat de importante căi de acces spre România şi Ucraina, iar vama Leușeni este una dintre cele mai importante din regiune.

Atracţii naturale de excepție

Teritoriul raionului Hânceşti cu cca. 34 mii ha de păduri seculare este unul dintre cele mai împădurite din ţară, cca.18,3% din suprafaţa împădurită este conservată sub forma diverselor forme de arii naturale protejate. Cele mai mari ca suprafaţă sunt:

•Rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hânceşti” (ca suprafață se compară cu rezervația ”Codrii”).

•Rezervaţiile naturale de plante medicinale (Sărata Galbenă, Logăneşti).

Aproape în totalitate fondul silvic este exploatat în calitate de spaţii pentru vânătoarea reglementată. Pe teritoriul raionului sunt 2 izvoare cu apă minerală (Nemţeni, mănăstirea Hâncu) care în diferite perioade au fost captate şi îmbuteliate sub mărci cunoscute. 

Atracţii turistice cultural-istorice

Până azi s-au păstrat vetre medievale în majoritatea localităţilor rurale.

La Stolniceni se găseşte una dintre cele mai mari cetăţi din pământ geto-dacice (sec.IV-III î.e.n.). Cercetările arheologice au descoperit mai multe elemente ale culturilor popoarelor autohtone precum şi ale celor migratoare.

La Lăpuşna s-a conservat partea subterană a unei vechi reşedinţe domneşti de la „vama de pe Marele drum comercial”. Astfel în centru satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din sec.XV, acum reconstruite de proiectul UE transfrontalier ”Reabilitarea Curții Domnești medievale Lăpușna pentru vizite turistice”

În teritoriul comunităţilor rurale din Hânceşti sunt înălţate 39 de edificii de cult creştin ortodox, inclusiv cea mai sudică biserică din lemn din Moldova (s. Cotul Morii). 

Totodată trebuie de remarcat că în localităţile de aici s-au născut sau au activat mai multe personalităţi de cultură, istorie, ştiinţă: Mitropolitul Antonie Plămădeală, boierul Mihalcea Hâncu, prinţul armenilor Manuc Bei, academicianul Ungureanu, boierul Leonardo, ş.a.

Din timpul Războiului II Mondial pe teritoriul actualului raion s-au desfăşurat luptele în operaţia „Iaşi-Chişinău”, în locul bătăliilor au fost înălţate sculpturi monumentale (Leuşeni, Ivanovca, Lăpuşna, Crasnoarmeiscoe).

Infrastructură turistică

Pe teritoriul raionului s-a păstrat un sistem din 20 tabere estivale pentru copii cu o capacitate totală de cazare de peste 2,7 mii locuri. În prezent sunt funcţionale la Hânceşti, Bobeica, Cărpineni, Sărata Galbenă, Lăpuşna (Rusca) tabere cu 820 locuri de cazare. Cca.13 locaţii turistice sunt disponibile pentru investiţii de relansarea pe piaţă.

În prezent cca. 1,2 mii persoane anual beneficiază de serviciile unităţilor turistice din raion, de regulă copii în vacanţa de vară în ture de 10-14 zile. Cca. 60 angajaţi asigură confortul zilnic al turiştilor în perioada estivală. Fluxul de călători internaţionali tranzitari în raion depăşeşte jumătate de milion în fiece an. În mare parte aceştea traversează hotarul la Leuşeni.

Trasee locale prin zone turistice

În raionul Hânceşti există o varietate de atracţii turistice şi oportunităţi pentru un sejur de durată. Au fost determinate 4 zone de interes turistic și fiecare este valorificată printr-un traseu care cuprinde majoritatea localităţilor de aici:

1.Traseul turistic radial „Oraşul Hânceşti la intersecţie de drumuri”.

2.Traseul turistic radial „La vama veche a Lăpuşnei”.

3.Traseul turistic „Cărpineni-Mingir: lacuri în codri”.

4.Traseu turistic prin zona frontalieră a raionului Hânceşti.

Traseul turistic radial „Oraşul Hânceşti la intersecţie de drumuri”

Zona turistică este amplasată în preajma oraşului Hânceşti pe culoarele formate de 3 trasee rutiere de importanţă naţională spre Chişinău, Cahul şi spre magistrala Poltava. Aici locuiesc cca.54 mii persoane sau aproximativ 45% din total, inclusiv întreaga populaţie urbană a raionului. 

Cca. 2 mii excursionişti anual vin în Muzeul ţinutului natal din „Castelul de vânătoare Manuc Bei” (Hânceşti), mănăstiriea Hâncu, situl arheologic Stolniceni (cetate geto-dacică din sec.III-IV î.e.n.) ş.a. atracţii turistice. Aici se găsesc 2 rezervaţii importante din Republica Moldova: cea mai mare rezervaţie peisajistică – Pădurea din Hânceşti şi cea mai mare rezervaţie de plante medicinale (Sărata Galbenă). Localităţile din jurul oraşului sunt în totalitate amplasate pe vetre medievale, prima atestaţie documentară fiind la 10.04.1430 a satului Ciuciuleni. În zonă sunt 15 biserici ortodoxe.    

La Hânceşti şi Bobeica sunt 2 tabere turistice funcţionale, precum şi o Casa de odihnă privată la Stolniceni. Numărul de locuri de cazare este de cca. 250. 

Traseul turistic cuprinde 13 comune amplasate radial pe drumurile care leagă oraşul Hânceşti de capitala Chişinău, oraşele Leova şi Cimişlia, precum şi de şoseaua Balcani.

•Hânceşti – Buţeni – Fundul Galbenei – Chişinău (36 km).

•Hânceşti – Logăneşti – Stolniceni – Bobeica – Ciuciuleni – Drăguşenii Noi – şoseaua Balcani (25 km).

•Hânceşti – Fârlădeni – Bozieni – Cimişlia (35 km).

•Hânceşti – Mereşeni – Sărata Galbenă – Caracui – Leova (55 km).

2.Traseul turistic „La vama veche a Lăpuşnei” 

În zona turistică se află localităţile Lăpuşna, Şipoteni, Paşcani, Secăreni, Pervomaiscoe, Crasnoarmeiscoe, Boghiceni, Bujor, Mireşti, Căţeleni, Oneşti şi Ivanovca (cca.28 mii locuitori). 

Comuna Lăpuşna este cea mai mare localitate din zonă şi de aici pornesc toate drumurile spre centrul raionului. În perioada medievală la Lăpuşna pe „Drumul mare comercial”, ce lega Crimeea de ţările Europei centrale, se lua vama. De atunci din sec.XV s-au păstrat hrubele fostei Curţi Domneşti. Majoritatea localităţilor sunt vetre medievale, care au aparţinut boierilor Hâncu şi Leonardo. În s. Oneşti, până în 1940 a existat o colonie germană. Câteva localităţi – Ivanovca, Tălăieşti şi Cranoarmesicoe sunt sate populate preponderent de ucraineni. 

Cca. 26% din terenuri sunt ocupate de păduri.  În zonă funcţionează o tabără estivală în s. Rusca (c. Lăpuşna) cu 450 locuri de cazare. Aici sunt 12 biserici ortodoxe înscrise într-un landşaft rustic pitoresc. Interes turistic prezintă localităţile Lăpuşna, Paşcani, Pereni, Tălăieşti şi Boghiceni, spre care duce un traseu radial, extins în 2 direcţii:

•Lăpuşna-Şipoteni-Paşcani-Secăreni (15 km).

•Lăpuşna-Crasnoarmeisc-Boghiceni-Oneşti-Bujor-Căţeleni (45 km).

3.Traseul turistic „Cărpineni-Mingir: lacuri în codri”

Zona turistică se găseşte în lunca râului Lăpuşniţa şi e delimitată de perimetrul localităţilor Bălceana, Sofia, Negrea, Cărpineni, Mingir şi Voinescu cu o populaţie de 24,4 mi locuitori. Aici este amplasată cea mai mare localitate rurală a raionului şi una din cele mai mari din republică – Cărpineni, cu o populaţie de cca. 11 mii locuitori. Cca. 24,5% din suprafaţa zonei este împădurită (8 mii ha), iar lacurile ocupă cca. 500 ha. Turiştii au posibilitatea de a vizita: 6 biserici, mănăstirea Negrea, complexul memorial şi muzeul de la Mingir. Mănăstirea dispune de 18 moaşte a sfinţilor, icoana Maicii Domnului (copie) de la renumita mănăstire Pociaev (Ucraina). Aici sunt câteva chilii amenajate pentru cazarea pelerinilor şi a vizitatorilor. Copii au posibilitatea de a se odihni în tabăra estivală „Flacară” (130 locuri) de la Cărpineni. În perioada estivală a anului aici se odihnesc cca.1,2 mii copii.  

Traseul turistic prin zonă parcurge 5 localităţi: Mingir-Cărpineni-Negrea-Sofia-Bălceana (25 km).

4.Traseu turistic prin zona frontalieră a raionului Hânceşti

Zona turistică cuprinde 8 localităţi rurale care sunt în vecinătatea imediată cu România şi au hotarul administrativ pe râul Prut. Aici locuiesc cca.16,7 mii persoane sau cca. 14 % din totalul populaţiei raionului. Zona este traversată de un flux constant de călători prin vama Leuşeni. 

Ariile naturale şi monumentele protejate au o pondere de 30% din suprafaţa zonei de frontieră. Acestea sunt amplasate relativ compact de-a lungul râului Prut. Drumul, fie şi deteriorat, conectează localităţile din zona de frontieră între ele şi pune în valoare relieful pitoresc din lunca Prutului de mijloc. Arii naturale protejate de stat sunt la Dancu, Cioara (rezervaţie peisajistică) şi Nemţeni (arbori seculari). La Nemţeni există un izvor cu apă minerală protejat de stat, care în prezent nu este exploatat.

Practic în fiecare localitate sunt locuri dotate cu plaje. Aici natura s-a păstrat bine fără intervenţii majore din partea localnicilor. Peisajul natural este completat armonios de suprafeţele de vii, livezi şi păşuni.

Traseul turistic al localităţilor de frontieră cuprinde 6 comune amplasate dea lungul râului Prut cu pornire din satul Leuşeni, în care este amplasată vama internaţională cu România şi se ramifică în  două direcţii: 

•Leuşeni – Călmăţui – Cioara – Dancu – Pogăneşti.

•Leuşeni – Obileni – Cotul Morii – Obileni – Nemţeni.

Potenţialul etno-cultural 

Raionul Hânceşti are un bogat patrimoniu cultural-artistic: 70 formaţiuni artistice, 2 muzee, 64 biblioteci, 4 instituţii de învăţământ artistic ş.a. dintr-un total de 117 instituţii de cultură.  Peste 180 de meşteri populari îşi promovează operele tradiţionale la expoziţii şi târguri de artizanat în  broderie, confecţionarea instrumentelor muzicale, fierărie, ţesut, confecţionare de costume naţionale ş.a. locale sau din ţară. 

Cca. 20 de comunităţi au conservat tradiţiile şi mai multe evenimente culturale, care pun în evidenţă specificul şi coloritul etno-cultural al raionului Hânceşti. La acestea se adaogă hramurile satelor, care pun în valoare tradiţia locală a serviciul divin de la biserică, hora satului, concertele copiilor, şezători, târguri ale meşterilor populari, trânta, curse de cai şi alte competiţii sportive. Ziua satului se sărbătoreşte la data cunoscută în documentele de atestare, iar la Lăpuşna, vechi târg medieval, se serbează festivalul „Din perlele satului”.

Viorel Miron, Preşedintele Asociaţiei de dezvoltare a turismului din Moldova

Articolul a fost publicat în ediţia tipărită  a ziarului ECOnomist din 29 octombrie. Condiţiile de abonare pentru 2015 le vedeţi aici.

 

Toate drepturile rezervate. Preluarea materialelor plasate pe site poate fi facuta doar cu acordul administrației.

Top Desktop version