Economist



Cinci oportunități pentru investitorii în turism la Dunăre


În raza de 100 km de la Dunăre pe teritoriul Moldovei sunt trei raioane (Cahul, Cantemir și Taraclia) și UTAG, toate împreună reprezintă o zonă limitrofă celui mai mare fluviu european, vizitată estimativ de peste 100 mil. de turiști anual. Atracțiile Dunării din cele zece țări riverane sunt plasate pe locul trei în motivația turistică europeană după vizitarea orașelor istorice și litoralului mediteranean. Republica Moldova are aici în Stepa Bugeacului o diversitate culturală nemaiîntâlnită în altă parte a țării.

Viorel MIRON

Constatăm anual că vizitatori ai zonei sunt peste 184 mii străini (cca. 10% din intrările străinilor în țară) care trec vămile de aici. La fel, un număr important de vizite locale se fac în muzeele de aici – peste 40 mii de vizitatori sunt deserviți de ghizii locali, care prezintă documentat tradițiile și valorile din satele de aici din Stepa Bugeacului, aproape abandonată de agențiile turistice din capitală.

Statistica turiștilor

În Arealul dunărean al Moldovei sunt înregistrați vizitatori în structurile de cazare, în muzee (și alte centre de informare a turiștilor) sau în cadrul turismului organizat de către turoperatori/agenții de turism. Astfel, în 2013 în această destinație au fost înregistrați cca. 40 mii vizitatori, dintre care 17,9 mii turiști în unitățile de cazare. În zona dunăreană s-a înregistrat cca. 11% din cazări la nivel de țară. Agențiile turistice locale raportează un flux organizat de turiști doar pentru raionul Cahul. Aici anual sunt deserviți cca. 8 mii turiști, în special pentru tratamentul balneo-sanatorial și pe trasee interne. Acest flux reprezintă cca.32,9% din turiștii interni organizați de agențiile de turism. Fiecare al 20-cilea turist cazat în MDA este turist străin.

În 2013 cel mai mare număr de turiști (67%) s-au cazat în stațiunea balneoclimaterică Cahul (cca. 12 mii persoane). 

Gradul general de ocupare a capacităților de cazare în arealul dunărean este de cca. 16% datorită ponderii mari pe care o au structurile de cazare estivale. În Cahul turiștii stau în general cel mai mult (11,13 zile/turist mediu) datorită perioadei mari alocate curelor balneoclimatice. În acest important centru regional și balneoclimatic gradul mediu de ocupare este de cca. 38,3%, într-o ușoară creștere în 2013 fașă de anul precedent. 

În urma unui studiu recent executat de Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova s-au evidențiat câteva domenii avantajoase pentru dezvoltarea turismului la Dunăre.

Îmbunătățirea logisticii de transport turistic

În arealul dunărean al Moldovei toate drumurile converg spre Giurgiulești, atât cele rutiere cât și feroviare. Portul internațional de aici este un important nod logistic pentru mărfuri și pasageri, care traversează hotarul prin două puncte vamale. Comunicarea cu transportul rutier se asigură practic la fiecare jumătate de oră între Giurgiulești și Cahul (iar de aici la Chișinău). Totodată vizitatorului zonei (atât intern cât și străin) îi este dificil să călătorească cu transportul public sau privat spre atracțiile turistice de aici. Ca să ajungă dintr-o locație în alta din alt raion, uneori este nevoie să meargă până la Chișinău. Deși practic la fiecare 5 minute găsești o stație de așteptare a transportului public în satele amplasate dea lungul segmentului Cahul-Giurgiulești, niciodată nu știi când și unde pleacă transportul de aici, sau unde poți schimba un alt transport. 

Semnalizarea rutieră este precară, în special către atracțiile din zonă (amintim că aici sunt printre cele mai importante atracții turistice ale Moldovei: cel mai mare fluviu, cea mai mare rezervație Ramsar, cele mai mari lacuri naturale, cea mai mare fortificație antică, aproape toate coloniile de bulgari și găgăuzi din Bugeac, etc.). O investiție în îmbunătățirea mobilității de transport pentru localnici și pentru oaspeții în arealul dunărean este una crucială. 

Unități de cazare

În Arealul moldovenesc al Dunării sunt amplasate cca. 40% din toate capacităţile de cazare a regiunii Sud, și aici se înregistrează 11% din toate cazările din țară. De remarcat că agențiile locale organizează excursii prin zonă pentru cca. 8 mii turiști interni, în special datorită cooperării cu sanatoriul din Cahul și puținele pensiuni din valea Prutului. Astfel, cazările aici sunt mai îndelungate decât în altă parte – cca. 10 zile în medie pe persoană. Totodată fiecare al douăzecilea turist cazat în zona dunăreană este străin. Din aproape 200 mii vizitatori! În drumul lor grăbit spre alte ținte din Moldova, vizitatorul străin este aici doar un tranzitar pentru cel mult una-două ore, sunt puține locații de cazare și organizare a sejurului. Amintim că în întreaga Regiune de Sud există doar opt hoteluri clasificate, o pensiune și doar două tabere estivale funcționale. Investițiile în reamenajarea unităților de cazare abandonate (tabere estivale și hoteluri rurale) sau construcția altor noi (pensiuni tradiționale, moteluri) pot fi o bună oportunitate pentru business-ul turistic lângă atracțiile din arealul dunărean.

Unități tradiționale de alimentație 

Arealul dunărean este o destinație multiculturală, de aceea o pondere însemnată au comunitățile cu specific etnografic, în special UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Dar, paradoxal, în puține localuri poți comanda bucate cu specific local. Iar dacă este nevoie, alimentația unui grup de cca. 40 turiști, atunci trebuie uneori să te deplasezi chiar și până în raionul vecin. Puținele localuri cu specific tradițional adaptate necesităților vizitatorilor străini (din centrele raionale, satele din lunca Prutului) oferă un meniu limitat, predominant din bucătăria europeană, iar acțiunile de marketing sunt sporadice. Alimentația în pensiuni sau localuri lângă atracțiile turistice sunt căutate de vizitatorii de aici, în special de cei care își planifică călătoriile de sine stătător cu automobilul, transportul public, iar acum mai nou și cu bicicleta.

Centre de informare a turiștilor în muzee

Zona dunăreană este o destinație cognitivă atractivă cu 16 unități muzeale, astfel cca. 39,4 mii persoane vizitează muzeele și centrele de informare turistice de aici, ceea ce reprezintă cca. 5% din totalul la nivel de țară. Dintre aceștia 2/3 sau peste 24 mii vin individual, iar peste 15 mii vin în grupuri organizate, care beneficiază de serviciul a 26 ghizi specializați.

Vizitatorii de o zi beneficiază în muzeele din destinațiile turistice de un spectru mare de servicii: excursii individuale sau în grup, expoziții (proprii, ale altor instituții și persoane), manifestări cultural-științifice, lecții, seminare, etc. Anual sunt solicitate  peste 1,8 mii acțiuni organizate. Ponderea cea mai mare au avut-o excursiile și lecțiile tematice. Acestea au vizat peste 132 mii piese reprezentative ale Arealului dunărean al Moldovei, ceea ce reprezintă 12,2% din patrimonial național muzeal.

Dunărea moldovenească este o destinație multiculturală, de aceea o pondere însemnată au muzeele cu specific etnografic, în special UTAG și Taraclia. Împreună patrimoniul cultural al găgăuzilor și bulgarilor reprezentat de 11 muzee este vizitat de cca. 56% din vizitatorii zonei. Circa 83% din toate excursiile vândute sunt efectuate aici. O investiție în transformarea muzeelor locale în centre de informare a turiștilor, așa cum se face în alte țări dunărene, ar putea îmbunătăți structura ofertei turistice.

Extinderea serviciilor balneo-sanatoriale

Agențiile turistice locale raportează un flux organizat de turiști doar pentru raionul Cahul. Aici anual sunt deserviți cca. 8 mii turiști, în special pentru tratamentul balneo-sanatorial și pe trasee interne. Acest flux reprezintă cca.32,9% din turiștii interni organizați de agențiile de turism. Interesul față de destinația Cahul în ultimul timp crește semnificativ. Astfel ponderea în numărul de zile-turist comercializate prin agențiile de turism către cetățenii moldoveni s-a ridicat la 44,6% din totalul pe țară în 2013, realizându-se peste 126,87 mii cazări. Sejurul mediu solicitat de turistul intern prin agențiile de turism în Cahul este de 15,16 zile. Încasările din turismul intern organizat spre Cahul sunt în creștere cu cca. 5% anual și constituiau anul trecut peste 39,76 mil. lei sau cca. 41,7% din totalul pe țară. Astfel în destinația Cahul, turistul intern prin agențiile de turism cheltuieşte în medie 4751 lei pentru sejur, sau cca.313,43 lei zilnic (2013). Amintim că locuri cu resurse balneare importante în arealul dunărean al Moldovei sunt încă cinci.

Studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea turismului la Dunăre

Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova a inițiat un dialog cu un grup de primării entuziaste din valea Prutului care încearcă să promoveze propriile proiecte de dezvoltare a turismului în zona dunăreană. Proiectul UE TransDanube a susținut elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea unei rețele de campinguri și amenajări turistice, în vederea fortificării proiectelor locale de promovare a turismului la Dunăre.

 

Toate drepturile rezervate. Preluarea materialelor plasate pe site poate fi facuta doar cu acordul administrației.

Top Desktop version