Republica Moldova studiază atât posibilitatea construcţiei conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iaşi, cât şi a stocării rezervei strategice de gaze la depozitul de la Mărgineni, a anunţat luni seara vicepremierul Valeriu Lazăr în cadrul emisiunii „În profunzime” de la PRO TV.

Destinaţia conductei Drochia-Ungheni-Iaşi va fi transportul de gaze de la Gazprom în România 

Potrivit vicepremierului, la ora actuala s-a ajuns la faza practică a studiului de fezabilitate a proiectului conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iaşi şi se examinează posibilitatea construcţiei a trei staţii de pompare, astfel încât să existe posibilitatea funcţionării acesteia în ambele direcţii (avers şi revers). Adică să existe condiţii tehnice pentru ca gazul să poată circula în ambele direcţii. Cu toate acestea destinaţia principală a acesteia va fi transportul de gaze de la Gazprom în România.

Totodată, cu sprijinul finanţatorilor externi se examinează şi posibilitatea stocării viitoarei rezerve strategice de gaze la depozitul de gaze de la Roman-Mărgineni, amplasat la distanţă mică de hotarul moldo-român.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a afirmat că în Moldova nu au fost identificate spaţii pentru stocarea gazelor din cauza structurii poroase a peşterilor.

Realizarea acestor intenţii este posibilă în condiţiile în care România şi-a arătat disponibilitatea de a finanţa proiecte de interconexiune a reţelelor electrice şi de gaze.

 

„În cadrul politicii de vecinătate, pe Parteneriatul Estic, vizăm realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport de gaze Drochia-Ungheni-Iaşi, în aşa fel încât sistemul de transport de gaze pe conductă al României să fie conectat cu cel al Republicii Moldova, cu Moldovagaz", a declarat în cadrul vizitei la Chişinău, preşedintele României Traian Băsescu.

De altfel, pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, încă în anii 2002-2003, a fost prevăzută construcţia conductei Drochia-Ungheni-Iaşi, cu o capacitate de 5 mld metri cubi, lungimea de 95 km şi un cost de circa 49 mil. USD. Proiectul în această variantă a rămas doar pe hârtie, el fiind tărăgănat în lipsa banilor, a lipsei interesului companiei Gazprom pentru el şi a deteriorării relaţiilor moldo-române. În consecinţă, în iunie 2008, Moldovatransgaz (o subdiviziune a Moldovagaz), a demarat construcţia gazoductului magistral Bălţi-Ungheni, cu un cost de 170 mil. lei şi o capacitate de până la un miliard de metri cubi pe an. Conducta a fost finalizată la finele lunii august 2009 şi permite realizarea gazificării a zeci de localităţi, nu şi tranzitul de gaze în România. 

Specialiştii de la Moldovatransgaz spun că dacă va fi nevoie, oricând, paralel cu conducta ce se construieşte, va putea fi construită alta cu o capacitate mai mare, special pentru tranzitul de gaze spre România.

Speranţele unora că astfel vom scăpa de Gazprom însă nu se adeveresc. Or, la construcţia depozitului de gaze de la Roman-Mărgineni, va participa şi Gazprom, care va controla 50% din acţiunile unei companii mixte ce va exploata depozitul.

Amintim că la finele lunii mai 2009, a fost semnat un acord de colaborare directă Romgaz - Gazprom, ce prevede înfiinţarea unei companii mixte ruso-române, deţinută 50%-50% de ambele companii, care urmează să participe la construirea în România a mai multor depozite de înmagazinare a gazelor (unul la Mărgineni, judeţul Neamţ). Acordul respectiv mai prevede posibilitatea ca gazul achiziţionat de Romgaz de la Gazprom şi păstrat în depozit să fie vândut mai departe; construirea unor termocentrale, care să folosească gazul pentru producerea de electricitate.

Depozitul de gaze de la Roman-Mărgineni va avea o capacitate de depozitare de circa 2 miliarde de metri cubi de gaze.