Cunoştinţele îţi oferă şanse mai mari în reuşită. Prin eliminarea unor erori evidente, nu veţi fi puşi  în situaţii de regrete de genul, „Eh, de aşi fi găsit timp să învăţ”. Vreau să vă păzesc de regrete de felul acesta, arătându–vă unde este pericolul şi cum arată el,  cum să îl ocoliţi având în vizor succesul. Pe scurt vă voi învăţa cum să combateţi erorile cu cunoştinţele.   

  

Nu aveam de gând să pun anume aceste cuvinte ale lui Howard Tyllas în epigraf, dar, deoarece, unul din motivele principale de aplicare ale AT este „ combaterea erorilor cu cunoştinţele” le-am găsit potrivite pentru subiectul discutat în numărul curent. Am găsit altceva excepţional în materialele analitice despre situaţiile din pieţele pentru care oferă analize acest om cu experienţă de peste 30 ani de activitate. Orice comentariu al lui  începe tradiţional cu următoarele:”This report was sent to subscribers on 1/21/10 6:00 p.m. Chicago time to be used for trading on 1/22/10. Everything is done by Howard Tyllas, no program or black box”.  Totul este făcut de Howard Tyllas, fără programe sau „cutii negre”. M-au impresionat aceste cuvinte. Eu le găsesc analoage inscripţiilor „Nu conţin produse modificate genetic” de pe ambalajele produselor alimentare. Nimeni nu poate afirma sigur că produsele cu ingrediente modificate genetic sunt periculoase, dar totuşi e mai bine fără ele. Mesajul acestei fraze este clar: nu lăsa piaţa în grija altora. 

Adversarii AT opun două argumente de ordin general contra acesteia: primul cu că AT este auto – suficientă şi cel de al doilea că ea arată ce a fost piaţa în trecut şi nu ce va fi ea în viitor. Primul reproş se rezumă la afirmaţia că tehnicienii urmăresc formarea anumitor structuri pe grafice după care urmează tranzacţionările şi că structurile sunt subiective. Cu toate elementele de adevăr prezente în aceste baraje adversarii sunt de acord că o situaţie când toţi traderii dintr-o piaţă arbitrară vor reacţiona în mod similar, în acelaşi interval de timp este una extrem de puţin probabilă. Fiecare jucător are modul şi momentul lui de intrare pe piaţă, unanimitatea fiind numai în una: graficele (charts) sunt instrumentul primordial al AT.  Aici vom sublinia că această afirmaţie este absolut valabilă în cadrul AT descriptive şi parţial valabilă pentru AT inductivă. 

Graficul (charting – ul) este primul şi cel mai vechi dintre cele două tipuri de identificare a trendurilor şi constă în construirea unor dependenţe ale istoriei evoluţiei preţurilor în decursul anumitor intervale de timp şi evidenţierea în cadrul lor a anumitor structuri / figuri (pattern) menite să prezică formarea structurilor ce se vor forma în viitor.

Pentru AT graficele sunt construite în coordonatele „timpul” – axa absciselor (orizontala) şi   „preţul” – axa ordonatelor (verticala). În trasarea graficelor în sistemul de coordonate „timpul” – „preţul” se utilizează caracteristicele preţurilor despre care am vorbit în numărul trecut.   

Primul tip de grafic este graficul liniar (Line chart). Pentru a construi grafice liniare se pot utiliza oricare dintre caracteristicele preţurilor indicate mai sus, acceptat de către majoritatea utilizatorilor este, însă, preţul  de închidere la sfârşitul intervalului de timp selectat (Figura 1).

Printre deficienţele principale ale graficelor liniare putem menţiona imposibilitatea urmăririi evoluţiei preţului în intervalul de timp selectat pentru construcţia lor, imposibilitatea depistării  „gap” – urilor, adică a spaţiilor între intervalele de timp selectate pentru construcţia graficelor. 

Aspectele pozitive sunt identificarea uşoară a trendurilor, a structurilor grafice apărute şi a punctelor de tranzacţionare generate de structurile formate.

 

Al doilea, şi cel mai popular tip de grafice, este graficul bară. În aceste grafice, evoluţia preţurilor din fiecare interval de timp luat pentru a le construi, este reprezentată de o linie verticală încadrată în cea mai mică (low)şi cea mai mare (high) valoare a preţului din intervalul de timp respectiv. Valoarea preţului de deschidere (open) şi închidere (close) din acea perioadă sunt reprezentate de mici linii orizontale perpendiculare pe linia verticală. Preţul de deschidere este orientat în dreapta liniei verticale, iar cel de închidere – în stânga (Figura 2).

 

Figura 2. Evoluţia ratei de schimb GBP/USD la contractele – futures din iunie 2010 (Diagrama poate fi urmărită doar în ziar versiunea tipar)

Graficele bară sunt utile, în primul rând, prin faptul că permit vizualizarea tuturor celor 4 categorii de preţuri din cadrul intervalului de timp selectat pentru construirea lui (minut, oră, zi etc.). De asemenea, pe graficul bară pot fi observate „gap” – urile. Acest tip de grafice este deosebit de popular printre participanţii pe piaţa contractelor – futures. 

Principalul aspect negativ al acestui tip de grafice este imposibilitatea observării mişcării preţurilor în decursul timpului de tranzacţionare.  

Al treilea tip de grafice este graficul „CANDLE STICK”  sau graficul lumânărilor japoneze aplicat pentru prima dată de comercianţii cu orez din Japonia. Similar cu graficele - bară, graficele candle stick includ cele patru tipuri de preţuri: high, low, open şi close, conţine, însă, multe particularităţi specifice în interpretare. În cazul lumânărilor japoneze preţurile de deschidere şi închidere formează corpul lumânării (jittai). Pentru a arăta că preţul deschiderii a fost mai mare decât preţul închiderii corpul lumânării este lăsat necolorat / alb. În Japonia acest tip de lumânări era colorat în roşu. Dacă situaţia este inversă, atunci corpul lumânării se colorează (în original se foloseşte culoarea neagră). Aplicarea calculatoarelor a permis colorarea lumânărilor în orice culoare acceptată de utilizator (Figura 3).     

Evoluţia preţului în decursul perioadei de tranzacţie este arătată în forma unei umbre superioare pe corpul lumânării (uwakage)  şi  a umbrei inferioare (shitakage), care nu sunt decât nişte segmente mici verticale care unesc corpul lumânării cu valoarea cea mai înaltă a preţului şi, respectiv, cu cea mai joasă, înregistrate în perioadă de tranzacţionare.

Punctele slabe ale graficului candle stick sunt la fel ca şi cele ale graficului bară: nu se pot observa oscilaţiile preţului titlului în decursul perioadei de tranzacţionare selectată pentru construirea graficului.

 

Figura 3. Evoluţia preţului la contractile futures la petrol cu livrări în martie 2010 (Diagrama poate fi urmărită doar în ziar versiunea tipar)

        

Despre fiecare din aceste tipuri de grafice ne vom opri mai amănunţit în cele ce urmează, corelând examinarea unor indicatori mai sofisticaţi cu structurile formate pe grafice, cu predilecţie pentru  graficul „CANDLE STICK”. 

Oricine, dacă doreşte, poate găsi deficienţe ale AT în baza graficelor, dar numai unul rău intenţionat nu v-a recunoaşte că graficele pun la dispoziţie:

1 istoria concisă a evoluţiei preţurilor;

2. informaţie despre volatilitatea din piaţa respectivă; 

3. opţiuni pentru efectuarea analizei fundamentale; 

4. instrumente pentru identificare timpului de tranzacţionare;

5. informaţie despre comportamentul pieţei;

6. elemente pentru edificare platformelor de tranzacţionare etc. 

 Howard Tyllas îşi încheie analizele lui cu cuvintele „nu este exclus că următoare dumneavoastră tranzacţie să fie cea mai bună”. Eu, parafrazându-l, aş îndrăzni să spun că, poate, următoarea noastră întâlnire să fie cea mai bună. Eu sper.